Aripi.

"Pentru zbor trebuie sa ai aripi, dar  si visator sa fii"

A sosit clipa! Sa descopar! Sa-nvat! Sa ma bucur! Sa fac parte din lumea paralela solului. Este o senzatie ce nu o poti explica in cuvinte. Traiesti. Este momentul tau. Nimeni nu-ti poate fura acele clipe. 

Acesta este inceputul nebuniei frumoase.  De azi se va rula frecvent pe plaiurile romanesti. 

Am zburat in tandem. Cadoul fetelor a fost startul. Aveam habar de ce inseamna zborul in mare parte.  Mereu mi-am pus intrebarea- Cum ar fi sa zbor singura?

Ce s-a intamplat azi m-a lasat masca, si masca am ramas. Am avut parte si de o cazatura, nimic grav. O aterizare nu foarte profi. Detalii nesemnificative :P  Momentul decolarii si zborul in sine au fost felul principal, au fost bucuria mea, mai presus de orice. Asa ca..., nebunia va continua. 

Paramaniacilor?!  Sa aveti rabdare cu mine. Sa imi spuneti ce fac bine, dar sa nu  ezitati sa ma

atentionati cand gresesc. Vreau sa invat, sunt multe de dobandit. Din partea mea vor exista: bucurie, vointa, rabdare si perseverenta. Sunt nerabdatoare! 

Aceeasi, 

C.Balan

Nou .

Uneori, avem tendinta sa credem ca totul se sfarseste, dar viata iti doneaza de fapt un inceput, un nou inceput. Tot ce trebuie sa faci este sa stii sa-l recunosti. 

Fiecare zi este un nou, un nou pe care il accepti sau nu. Este alegerea ta! E cert, acest nou  poate fi infatisat intr-un inceput sau transpus intr-un sfarsit. Sunt doua lumi paralele, asa par. Daca aranjezi aceste lumi intr-un cerc s-ar putea sa ai o surpriza, sa realizezi ca sunt mai aproape decat ai crede. Totul depinde din ce unghi preferi sa le privesti, de aici sau de acolo. Sfarsiturile sunt acceptari. Inceputurile sunt provocari. 

Invatam, experimentam, cautam, descoperim, cunostem de-a lungul vietii. Stim multe, dar indeajuns. Ar fi trist sa traim cu iluzia ca le cunoastem pe toate, ca am dobandit destule  si ca nu mai avem nimic de experimentat. 

Tendinta de a ne ingradi este prezenta, este aici. Ea rezulta din comoditate. O comoditate ce invaluie cutia fiecaruia. Un spatiu unde este cald si bine, insa omitem ceva. Aceasta comoditate si nelipsitul gram de teama ne distrug orice fir de a ajunge la nou, la un inceput. Un inceput ce se imbraca in cunoasterea de sine, in oameni, in locuri, in carti, in experiente. Noul nu necesita repeziciune, ci mai degraba dorinta, vointa si rabdare.

Noul este un dar, dar sa descoperi noul este o arta. 

Aceeasi, 

C.Balan

Sun is here...

... today, tomorrow, always!

Soarele isi face aparitia. Incetisor. Foarte increzator si curajos se strecoara printre nori oferindu-mi lumina si caldura lui. E ceas desteptator. Pff..! Si mai detine si cele mai eficiente si durabile baterii, baterii ce-mi imprumuta energia lor. Da, soarele inseamna vitalitate, bucurie, energie, pozitivitate, caldura si liniste. Sunt momente cand nu isi face apartia, se odihneste printre nori. Il vreau la vedere in fiecare clipa, in fiecare zi. E imposibil fizic, Am reusit sa “rup” o bucatica din el si s-o insurubez in sufletul meu. Nu s-a suparat!  Aceasta bucatica de soare m-a facut constienta de ceva- cat imi  voi dori soare voi avea, desi nori isi vor mai face prezenta in universul meu. Asa ca…, imi ramane sa ma bucur de ploaie, de vant, asa cum ma bucur de soare!  

Aceeasi,
C.Balan

Ps- “Tu bucura-te ca vezi rasaritul, nu mai complica timpul”

A venit, a venit toamna.

Daca timpul ar fi avut frunze, ce toamna- N.STANESCU

Toamna, 

Te-ai  intrebat ce gandesc despre tine?

Fii atenta!

Pentru mine esti a doua primavara, fiecare frunza o transformi intr-o floare. Ma hipnotizezi cu acele culori ce le arunci in natura. Imi incanti auzul cu zumzetul pasarilor ce sunt pregatite sa ne paraseasca pentru locurile mai  calde. Imi rasfeti gusturile cu fructele pe care le mangai cu mult soare, pregatita sa mi le oferi.

Soarele tau imi cuprinde sufletul si trupul. Vantul tau le ofera frunzelor cele mai frumoase nuante. Pictezi toate padurile, toti codrii, toata natura. Pictezi cu migala, atentie si multa pasiune. Faci din natura o opera de arta. O opera ce o transformi intr-o capodopera. Imi oferi ultimele seri petrecute in aer liber alaturi de cei dragi. Imi faci cadou placerea de a privi ultimele apusuri stand pe iarba. Si nu uiti ceva, placerea de a mai face parte din natura o lasi prezenta. 

Esti frumoasa! Esti calda, dar mai ai momente cand esti rece. Unoeri esti mohorata, dar momentele pline de viata nu te ocolesc. Esti calma. Esti meditatie pentru mine. Esti plina de contraste. Esti culoare. Esti tu, Toamna mea. Facatoare de frumos!

Aceeasi. 

C.Balan

Suntem.

     

Oamenii sunt inca frumosi!

DA, inca cred ca suntem frumosi!

Suntem frumosi acum, azi, maine, in fiecare zi. Uneori suntem prea orbi pentru a le vedea frumusetea celorlati, acea frumusete ce ne defineste pe fiecare in parte. Ne focusam acolo... Avem asteptari prea mari unii de la altii. Asteptari ce ne dezamagesc. Asteptari ce ne indeparteaza. 

Noi, oamenii suntem purtatori de iubire, de dragoste, de zambete, de sinceritate, de emotie. Societatea ne evapora aceste daruri, treptat, de-a lungul vietii. Ne conformam. Ne pierdem in multime. Pe cei ce nu sunt pierduti avem tendinta sa ii atragem, ca un magnet, dupa noi. Si ei trebuie sa faca parte din aceasta societate...

Cum ar fi ca fiecare din noi sa incerce sa se inteleaga pe sine?

Cum ar fi ca fiecare sa isi traiasca propria viata, propria libertate fara sa-i sufoce sau sa-i invadeze spatiul altuia crezand ca asta e cheia fercirii?

Cum ar fi sa ne bucuram unii de altii pur si simplu?

Oare cum ar fi?

Aceeasi,
C.Balan