Intr-un avant de toamna
ne pierdem
ne tinem de mana,
iar sufletele noastre respira in culori, in mii de culori.
Ne desprindem,
iar vantul ne poarta in magie
ne inalta intr-un albastru infinit,
intr-o toamna cum nu a mai fost.
Aceeasi,
C.Bălan
Intr-un avant de toamna
ne pierdem
ne tinem de mana,
iar sufletele noastre respira in culori, in mii de culori.
Ne desprindem,
iar vantul ne poarta in magie
ne inalta intr-un albastru infinit,
intr-o toamna cum nu a mai fost.
Aceeasi,
C.Bălan
Desi il infloreste, il readuce la viata... lumina il inhiba.
Inchid ochii.
Este intuneric, dar sufletul se arata.
E plin de visuri, de dorinte, de doruri, temeri; toate expuse ca-n randurile unei poezii.
Acolo are curajul sa se dezbrace, sa se arate in goliciunea lui, sa se manifeste si sa se accepte.
Pentru ca in intuneric... lumina este mai puternica.
Aceeasi,
C.Bălan
natura este un observator precis al sufletului. te simte. te descoase. te pune in fata oglinzii.
iti scoate tot ce ai acolo.
vulnerabilitati. frici. bucurii. trairi. amintiri. tot ce te reprezinta.
te face sa realizezi ca merita sa fii tu in orice situatie. asa poti simti viata in cel mai frumos mod.
si ca nimic nu ar trebui sa te inlature de tine. de sufletul tau. pentru ca lumina fara intuneric nu infloreste.
C.Bălan
C.Bălan
Ai chemat, ai alungat, ai zburat, ai apus.
Dar nebuloasa din tine a pierit.
Si ai reinviat. Ai rasarit. Ai scapat de umbre.
Te-ai transformat. Te-ai maturizat.
Ai facut pace. Ai devenit asumat in alegeri. Ai ales sa te traiesti, sa simti si sa accepti ce este in tine.
Ai parcurs un drum lung. Un drum cu ploi si vant, cu nopti nedormite... Dar toate te-au ajutat sa nu te mai intorci spre acolo, ci sa te indrepti spre soarele care conteaza pentru tine.
Aceeasi,
C.Bălan
intr-un albastru imperfect mi te arati.
suierul padurii ne tine mainile incrucisate,
ne cuprinde intr-un verde crud.
cuvintele dintre noi se risipesc,
iar trupurile noastre prind forma intr-un dans tarziu
pe pamanatul imbibat in renastere.
Aceeasi,
C.Bălan
mi-e sufletul coplesit de povestiile marii
timpul se opreste pentru noi
marea ne transforma,
iar noi ne scufundam intr-o liniste absoluta redata in sol major.
inaintam in infinit cu mainile incrucisate
dansam in valurile atinse de primele raze ale diminetii
si totul ne devine un poem scris in cuvinte.
Aceeasi,
C.Bălan
Aceeasi,
C.Bălan
Aceeasi,
C.Bălan
Aceeasi,
C.Bălan
Aceeasi,
C.Bălan
furtunile apar
se manifesta in mine
ma transforma intr-un amalgam,
ma consuma,
ma cuprind in nebunia lor.
dar nu sunt permanente
si incep procesul de retragere
uneori cu urmari
alteori cu aparitia unui soare stralucitor
dornic sa ma cuprinda in razele lui,
sa ma devina un atom.
https://www.youtube.com/watch?v=Ubg7AI81VsQ
Aceeasi,
C.Bălan
pasii-mi cutreiera spre necunoscut, spre alb
ochii mi-s indrepatati spre albastrul ce-si face loc printre nori
iar bucati din mine danseaza in suierul naturii,
se joaca
se bucura de dealurile neatinse
si se transpun in lumea nebunului de alb pentru a fi.
Aceeasi,
C.Bălan
uneori imi sare inima de bucurie când ma gândesc acolo
alteori mi-e fața plină de lacrimi.
sunt momente când retrăiesc prezentul acelor ani;
veselia, lacrimile, prietenii, oamenii, orele petrecute pe afara, joaca, pădurea, mirosul ierbii, coatele julite, picioarele desculțe, cerul, visurile, speranțele, gândurile, întrebările, descoperirile, acceptarile… totul.
pentru ca acel loc mi-a fost un tot,
un prezent care-mi este parte din prezent.
Aceeasi,
C.Bălan
privim in acelasi punct
amurgul ne priveste in liniste.
ea canta,
iar sunetele ei strabat drumul spre noi in stare pura.
sufletele noastre incep sa se conecteze,
se tin de mana in acest moment,
se traiesc impreuna,
isi vorbesc despre furtuni, despre gol, despre neintelesuri,
dar si despre speranta,
despre speranta ca linistea si bucuria le vor tine de mana cu aceeasi intensitate... intr-o zi.
https://www.youtube.com/watch?v=0OHX_PA25Ok
Aceeasi,
C.Bălan